Jostein Gaarder nu are o biografie care sa suscite un interes deosebit: crescut intr-o familie de intelectuali, pasionat de literatura, filosofie si teologie, cu diploma in toate aceste trei domenii, casatorit cu o femeie de origine braziliana si tata a doi copii. Daca nu s-ar fi apucat de scris, Jostein Gaarder ar fi fost doar un bun cetatean norvegian, pretuit doar de familie si cativa cunoscuti. Dar pentru ca istoria nu s-a scris niciodata cu „daca”, Jostein Gaarder este astazi drapelul Norvegiei literare si probabil cel mai cunoscut autor norvegian dupa Knut Hamsun.

Filosofia nu s-a dovedit nicicand mai blanda de la Antichitate incoace ca in opera lui Jostein Gaarder. Socrate, Platon, Aristotel, Locke, Hobbes, Hume, Kant, Schopenhauer, Kierkegaard, Heidegger, Rousseau, Hegel etc., ne apar ca niste bunici blajini despre care ni se vorbeste cu glas scazut la ceas de seara, in intimitatea curiozitatii noastre de copii, dornici de povesti. Gaarder a taiat de pe lista zanele, capcaunii, piratii, zmeii, printii fermecati si piticii, dar ne-a dat in schimb o foaie cu toti marii intelepti  ai omenirii, aceia care, ca si noi, s-au intrebat cu mirare copilareasca „Ce este Lumea?!”.

Jostein...

Se naste la Oslo, Norvegia, pe 8 august, 1952. Tatal sau, Knut Gaarder, este profesor si director de scoala, iar mama sa, Inger Margrethe Gaarder, profesoara si o binecunoscuta autoare de carti pentru copii. Atmosfera intelectuala din familie se dovedeste molipsitoare, Jostein, pasionat de lectura de la o varsta frageda, isi descopera in adolescenta gustul pentru filosofie, isi termina studiile liceale la Oslo Katerdralskole si se inscrie la Universitatea din Oslo, unde isi ia licenta in teologie si limbi scandinave.

Se casatoreste in 1974 cu Siri Dannevig, critic renumit in lumea teatrului din Norvegia. In 1981, Jostein se muta cu sotia si cei doi copii in orasul Bergen, unde obtinuse o catedra de filosofie la liceul Fana Folkehøgskule. Semneaza cateva texte de filosofie si teologie in diverse publicatii de specialitate, iar din 1983 se hotaraste sa ia in serios cariera de scriitor, astfel ca in 1986 publica primul volum de povestiri - Diagnosen og andre noveller (The Diagnosis and Other Stories). Cartea este bine primita de catre critica literara, fara insa a avea un succes deosebit in randul publicului.

Urmeaza doua volume de carti pentru copii, un tribut adus pasiunii sale pentru literatura de acest gen: Barna fra Sukhavati (The Children from Sukhavati, 1987) si Froskeslottet (The Frog Castle, 1988). Aceste doua volume incheie etapa experimentelor si ii ofera lui Jostein Gaarder cheia temelor si abordarii lor in perpectiva scrierilor care vor urma, astfel ca, in 1990, romanul Kabalmysteriet (The Solitaire Mystery), il propulseaza aproape peste noapte in centrul atentiei criticii si publicului de literatura. I se acorda toate cele trei premii importante pe care le poate decerna Norvegia unui scriitor: Premiul Criticii, Premiul Ministerului Culturii si Premiul Asociatiei de Stiinta si Literatura din Norvegia.

Lumea lumilor

Fara a-si lua ragaz pentru a gusta succesul pe care il obtinuse cu Kabalmysteriet, Gaarder publica anul urmator, in 1991, romanul care va bate toate recordurile pe care si le-ar fi putut cineva inchipui la publicare - Sofies verden (Sophie's World). Timp de trei ani, volumul este pe locul intai in topul vanzarilor de carte din Norvegia, succes care se va repeta in aproape fiecare tara in care este publicata. Tradusa in 45 de limbi, cartea depaseste tirajul de 20 de milioane de exemplare vandute, fiind cea mai bine vanduta carte de fictiune din lume in anul 1995.

In jurul acestei carti s-a creat o intreaga industrie: in 1998 a fost adaptata intr-un spectacol de musical; in acelasi an, in Norvegia, romanul este adaptat pentru cinematografie. S-a creat un CD-ROM si un joc pe computer bazat pe aceasta carte, probabil unul dintre cele mai nevinovate dintre toate jocurile create vreodata pentru copii.

Succesul de care se bucura romanul Sofies verden, ii permite lui Jostein Gaarder sa renunte la cariera de profesor si sa se dedice in totalitate scrisului. Paraseste orasul Bergen si se stabileste la Oslo. In 1997, impreuna cu sotia sa, Siri Dannevig, pune bazele unei fundatii filantropice care are ca obiectiv principal sustinerea initiativelor de protejare a mediului. Fundatia Sofia acorda in fiecare an Premiul Sofia, in valoare de 100.000 de dolari, organizatiilor sau indivizilor ale caror proiecte de cercetare sau dezvoltare pot contribui la asigurarea protectiei mediului.

Astazi Jostein Gaarder traieste la Oslo impreuna cu sotia ci cei doi copii. Din 1991 incoace a continuat sa publice un volum la doi-trei ani, nici unul insa capabil sa deturneze faima romanului ”Lumea Sofiei”, care l-a facut cunoscut pe toate continentele in care oamenii obisnuiesc sa citeasca. La  54 de ani poate fi considerat un scriitor inca tanar, care in mod cert nu si-a spus ultimul cuvant in literatura.

(luca marius)

A publicat 9 romane si cateva volume de carti pentru copii. Aproape toate operele sale trateaza  teme filosofice transpuse intr-un limbaj accesibil. Interesant e faptul ca cea mai mare parte a publicului care l-a citit pe Jostein Gaarder e formata din tineri, elevi sau studenti, adica acea categorie de varsta pentru care intrebarile filosofiei au inca un sens.   

• 1986 – Diagnosen og andre noveller (The Diagnosis and Other Stories) - povestiri
• 1987 – Barna fra Sukhavati ((The Children from Sukhavati) – carte pentru copii
• 1988 – Froskeslottet (The Frog Castle) – carte pentru copii
• 1990 – Kabalmysteriet (The Solitaire Mystery)
• 1991 – Sofies verden (trad. rom. ”Lumea Sofiei”, Univers, 2004)
• 1992 – Julemysteriet (tra. rom. ”Misterul de Craciun”, Univers, 2003)
• 1993 – I et speil, i en gåte (trad. rom. ” Ca intr-o oglinda, in chip intunecat”, Univers, 2005)
• 1996 – Hallo? Er det noen her? (Hello? Is Anybody There?) – carte pentru copii
• 1996 – Vita Brevis (That Same Flower)
• 1999 – Maya
• 2001 – Sirkusdirektørens datter (The Ringmaster's Daughter).
• 2003 – Appelsinpiken (trad. rom. ”Fata cu portocale”, Univers, 2003)
• 2006 – Sjakk Matt

  Premii

1990 – Norsk litteraturkritikerlags barnebokpris pentru romanul  Kabalmysteriet

1990 – Kritikerprisen pentru Kabalmysteriet

1991 – Kultur-og kirkedepartementets pris for barne-og ungdomslitteratur pentru Kabalmysteriet

1991 – Sonja Hagemanns barne-og ungdomsbokpris pentru romanul  Sofies verden

1993 – Bokhandlerprisen pentru volumul I et speil i en gåte

1993 – Skolebibliotekarforeningens litteraturpris pentru volumele Kabalmysteriet, Sofies verden si  Julemysteriet

1995 – Premio Bancarella (Italia) pentru romanul  Sofies verden

2002 – Brageprisens hederspris

2003 – Riksmålsforbundets barne-og ungdomsbokpris

(luca marius)